ISTORIC

Ciobanescul Romanesc de Bucovina a fost judecat intr-o anumita perioada, ca facand parte dintre Ciobanestii Romanesti Caraptini. Este insa evident ca intre Ciobanescul Romanesc Carpatin si cei de Bucovina este o diferenta foarte mare, vizibila si pentru un neavizat. Ciobanestii Romanesti de Bucovina, comparativ cu Carpatinii sunt caini molossoizi, mai robusti, mai puternici, cu osatura mai solida, avand capete mai robuste, ochi prelungi, buze mai grele.

Standardul pentru ciobanescul de Bucovina este deocamdata cel din 1981, pentru care erau prevazute anumite culori (alb cu pete)

Conform dl. Petru Muntean, " Problema este ca, aceste rase sunt rase naturale, care nu au fost elaborate in crescatorii si cu un program de selectie riguros. De cainii acestia are nevoie omul in curtea lui si la stana, ei sunt caini naturali, caini de munca si de generatii fac acelasi lucru, iar selectia s-a facut empiric. Oamenii au selectionat cainii dupa criteriul rezistentei la conditiile de clima si dupa calitatile de lucru. Deci, e clar ca aceste rase s-au format exact ca toate rasele naturale, in oricare alta parte a lumii. Ele nu sunt rase elaborate. Pasul important este ca oamenii au cazut de acord ca sunt doua rase diferite (Ciobanescul Carpatin si cel de Bucovina). Nu pot sa nu recunosc ca am mers foarte putemic pe idea aceasta. Am fost interesati de ce se intampla si, cautand calea cea mai buna, am circulat (si aici rolul doctorului Urosevic este important) si in sudul Dunarii, in Balcani, sa vedem ce se intampla si cu celelalte rase inrudite. Si aceasta pentru ca si bulgarii vor sa omologheze o rasa care se numeste Karakatcean, apoi, in Bosnia si in Hertegovina exista un caine care se numeste Tornjak, exista si in Serbia, in regiunea Koponic, un tip de caine ciobanesc asemanator, croatii vor sa omologheze un caine care seamana foart mult cu Tornjak si caruia ii spun Hrvatski Planinski Pas (Cainele ciobanesc de Munte Croat), iar in Grecia exista Sarakatceanul. Nu poti sa negi sau sa ignori aceasta realitate. "

STANDARD

Ciobanesc Romanesc de Bucovina

Origine: Romania

Utilizare: Caine ciobanesc pentru turmele de oi si pentru bovine. Excelent caine de paza

Clasificare FCI: Grupa a II-a Pinscher – Schnauzer, Molossoizi, Caini de cireada si de munte elvetieni si alte rase - Sectiunea 2.2 Molossoizi, tip montan, fara proba de lucru

Scurt istoric

Ciobanescul de Bucovina este o rasa naturala care s-a format in arealul Carpatilor, in Bucovina, mai exact in nord-estul Romaniei. Aceasta rasa a beneficiat de o atentie speciala in ceea ce priveste selectia si ameliorarea, ceea ce a condus la existenta tipului actual. In aceasta regiune, exemplarele rasei sunt utilizate cu mare succes la paza turmelor si a proprietatii. Acest caine mai este foarte cunoscut si sub denumirea de “Dulau" sau “Capau”

Primul standard a fost redactat in 1982 si reactualizat in 2001 de catre Asociatia Chinologica Romana. Standardul actual, datand din 29.03.2002, fost redactat si actualizat in conformitate cu modelul stabilit de Adunarea Generala FC1 de la Jerusalem, in 1987.

ASPECT GENERAL: caine de talie mare, impozant, temerar si mandru; dimorfismul sexual este bine marcat.

PROPORTII IMPORTANTE: raportul inre lungimea botului si lungimea craniului este de 1:1, lungimea corpului fiind usor mai mare decat inaltimea la greaban; angulatia scapulo-humerala masoara circa 100-110 grade.

COMPORTAMENT/CARACTER:

echilibrat, calm, foarte devotat, iubeste copiii; neincrezator fata de straini; excelent caine de paza pentru turme, plin de curaj si foarte combativ cu eventualii pradatori (urs, lup, ras);

are un latrat puternic; apropierea de teritoriul sau a necunoscutilor sau a animalelor este semnalata printr-un latrat foarte puternic, cu tonalitate joasa, ce poate fi auzit de la distante foarte mari; pe timpul noptii, el patruleaza in jurul proprietatii sau a turmelor.

CAP: masiv, portul sau este usor ridicat in raport cu linia spatelui.

Regiune craniana:

craniul este potrivit de lat;

axele longitudinale ale craniului si botului sunt usor convergente;

craniul, vazut din fata, este usor bombat; vazut din profil, este aproape plat;

latimea craniului: la masculi 16-18 cm, la femele 15-17 cm;

arcade zigomatice potrivit dezvoltate; protuberanta occipitala putin marcata.

Stop: usor marcat.

Regiunea faciala:

Trufa: bine dezvoltata si lata. de culoare neagra.

Bot: tronconic, de aceeasi lungime cu cea a craniului; bine dezvoltat. el se ingusteaza progresiv catre extremitate, dar niciodata nu devine ascutit.

Buze: groase si bine aplicate, puternic pigmentate.

Maxilare/dinti: maxilare puternice; dentitie completa cu dinti sanatosi, bine implantati. de culoare alba; muscatura in foarfece: muscatura in cleste este admisa.

Obraji: nu sunt proeminenti.

Ochi: mici in raport cu dimensiunile capului: migdalati si oblici, de culoare castanie sau usor mai deschisa, niciodata de culoare galbena; pleoape bine pigmentate.

Urechi: prinse relativ sus, in forma de "V", cu extremitatea usor rotunjita, cazute si bine apropiate de obraji; amputarea lor este interzisa.

GAT: de lungime potrivita, gros si puternic, lipsit de salba.

CORP: masiv, viguros.

Linie superioara: orizontala.

Greaban: putin marcat.

Spate: bine sustinut si foarte musculos.

Sale: puternice, foarte musculoase.

Crupa: musculoasa si moderat inclinata catre baza cozii.

Piept: lat si inalt, atingand nivelul coatelor; coaste bine arcuite.

Linie inferioara: usor ridicata.

COADA: prinsa destui de inalt; in repaos, este purtata jos, atingand punctul jaretului sau chiar mai jos; cand cainele este atent sau in actiune, ea este purtata ridicata, in forma de secera. putand depasi nivelul spatelui; amputarea este interzisa.

MEMBRE: cu osatura puternica.

MEMBRE ANTERIOARE:

Vazute din profil si din fata. membrele au aplomburi bune.

Umeri: omoplati lungi. puternici si oblici, bine prinsi, foarte musculosi; angulatie scapulo-humerala de circa 100-110°.

Brat: potrivit de lung si foarte musculos.

Coate: bine apropriate , se misca cu usurinta.

Antebrat: puternic si nu prea 1ung

Carp: solid.

Metacarpiene: scurte, vazute din profil sunt usor inclinate.

Labe anterioare: de forma ovala, compacte si puternice, cu unghii de culoare neagra sau cenusie.

MEMBRE POSTERIOARE: foarte musculoase si puternice, cu aplomburi bune.

Coapsa: potrivit de lunga, lata, foarte musculoasa.

Graset: unghiul articulatiei femurotibiale este de circa 110 grade.

Gamba: de lungime medie, musculoasa.

Jaret: vazut din profil. este lat si cu o angulatie potrivita; vazut din spate, este situat intr-un plan paralel cu planul median al corpului.

Metatars: robust si net. cu aplomb perfect; prezenta pintenilor nu trebuie sa fie penalizata.

Labe posterioare: de forma ovala, compacte si puternice, cu unghii de culoare neagra sau cenusie.

MISCARE: regulata si degajata; vazute din fata si din spate, membrele se misca in linie dreapta; trapul de amplitudine medie este miscarea preferata: miscarile incrucisate sau ridicate trebuie sa fie penalizate.

PIELE: groasa, bine aplicata, de culoare cenusiu-inchis.

ROBA: parul este scurt pe cap si pe fata anterioara a membrelor; pe corp, parul este abundent, drept, mai gros si mai dur, atingand o lungime de 6-9 cm; subparul este mai scurt si mai des, de culoare mai deschisa; pe gat, parul este mai lung si formeaza o coama; pe fata posterioara a membrelor, parul formeaza franjuri de lungime moderata; coada este stufoasa, fiind acoperita de un par mai lung si mai gros.

CULOARE

Culoare clasica: fondul trebuie sa fie alb cu pete bine definite de culoare nisipiu carbunos (lupie), tigrata sau neagra; pe membre, se admit stropituri negre sau de diferite nuante.

Culori uniforme: robele uniforme (fara pete), de culoare integral alba sau neagra sunt acceptate, dar nu cautate.

TALIE SI GREUTATE

inaltimea la graban:

masculi - 68-78 cm (ideal 71-75 de cm),

femele – 64-72 cm (ideal 66-68 cm);

greutate: in raport cu talia

DEFECTE: orice abatere fata de cele de mai sus constituie defect care se va penaliza in functie de gravitatea abaterii respective:

constitutie fina sau prea greoaie;

caractere sexuale insufficient marcate;

lipsuri dentare, altele decat PM1;

urechi cupate,

coada amputata;

exemplare-obeze sau fara vigoare;

par impaslit sau scurt•(mai putin de 6 cm) sau prea lung (depasind 9 cm);

absenta coamei sau a franjurilor de.pe membre;

coada rulata, in forma de inel:

labe deschise, rasucite spre exterior sau interior;

coate deviate spre exterior:

miscare greoaie.

DEFECTE GRAVE:

expresie straina rasei;

ochi rotunzi. proeminenti;

urechi drepte:

linie superioara inseuata sau prea lunga:

par foarte scurt; par buclat sau de alta textura decat cea prevazuta de standard;

ochi galbeni; heterocromie oculara (ceacar);

jareti de vaca.

DEFECTE ELIMINATORII:

caine agresiv sau temator;

subiect atipic;

prognatism inferior sau superior; absenta incisivilor sau a caninilor;

albinism; alte culori decat cele descrise in standard;

coada absenta sau atrofiata;

talie sub 65 de cm sau peste 80 de cm la masculi; talie sub 62 de cm sau peste 75 de cm la femele.

orice caine care prezinta in mod evident anomalii de ordin fizic sau comportamental va fi descalificat.

N.B.: Masculii trebuie sa aiba doua testicule cu aspect normal, complet coborate in scrot.

Acest standard a fost revizuit de reprez.entantii FCl, domnii Raymond Triquet si Bernard Denis, la Gura Humorului, in 22 august 2004, si aprobat de Comisiile FCl de Standarde si Stiintifica la data de 18-19 septembrie 2004, Sarlat-Franta.