BluePink XHost

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

 

ISTORIC

Acum 130 Germania nu avea o rasa specializata in paza si aparare, in sensul cunoscut astazi. Airedale Terrierul era in aceea epoca rasa cea mai folosita in politie. Se impunea crearea unui caine care sa corespunda idealului german al secolului trecut. Datorita faptului ca F.L.Dobermann nu a lasat nici un document din care sa rezulte clar modul sau de selectie sau rasele folosite in incrucisarile sale, despre crearea rasei nu se pot emite decat ipoteze. Cert este ca Dobermann avea o femela cenusie, pe nume Schnuppe. Probabil aceasta a fost imperecheata cu exemplare provenind din incrucisari intre Pinscheri, Caini de macelarie si Ciobanesti din Thuringia. Unul dintre fiii lui Dobermann a afirmat ca tatal sau folosea, inca din 1870, o femela care avea coloritul Dobermannului actual. Intr-un numar al revistei Unser Hund din 1898 apare o afirmatie interesanta, potrivit careia un oarecare Dietsch a montat o femela albastra cu un metis provenit din imperecherea dintre un Ciobanesc si un Caine de macelarie (precursor al Rottweilerului). Produsii au fost incrucisati de Catre F.L.Dobermann cu Pinscheri. Stegmann, un contemporan al lui Dobermann, care cumparase un pui de la acesta, a importat, la un moment dat, lana din sudul Frantei. Astfel, este posibil ca Stegmann sa fi adus si niste Ciobanesti de Beauce, caini foarte asemanatori cu Dobermannii. Influenta acestor caini este, insa, incerta. Friedrich Louis Dobermann a murit la 9 iunie 1894, ducand cu el secretul "formulei" sale. Dupa moartea lui, in regiunea Apoldei se gasea un efectiv de Dobermanni cu mare valoarea utilitara.
La inceputul crearii rasei, Dobermannii au fost folositi de braconieri pentru prinderea iepurilor. Deosebitele calitati olfacfive ale acestor caini ajunsesera deja notorii. Daca un caine oarecare dadea dovada de capacitati bune de mirosire si cautare, se spunea despre el ca are ,"un nas de Dobermann". Otto Goller a fost cel care a preluat stafeta creterii noii rase. Goller a cumparat aproape toti Dobermanii din regiunea Apoldei si cu acetia a inceput o exigenta selectie, sub egida canisei sale von Thuringen. Cainii produsi de Goller s-au raspandit in toata Germania. Dupa unii chinologi, Goller a folosit o infuzie de Manchester Terrier. Cu toate acestea, Otto Goller a facut o declaratie contrarianta: "...daca cineva incrucieaza Manchester Terrier cu Dobermann, vor rezulta indivizi imperfecti si vor fi necesari 14 ani pentru eliminarea defectelor" sustinand ca "...in construirea rasei, cel mai important rol l-au jucat Ciobanescul din Thuringia, Cainele de vanatoare cu par scurt, Dogul albastru si Pinscherul." Rasa a evoluat spectaculos intr-un timp relativ scurt, datele zoometrice si imaginile de epoca find graitoare. Cu toate ca tipul actual era fixat in anii `30, rasa a progresat continuu. De la Alarich v. Thuringen (nascut in 1897) si legendarul Graf Belling Von Gronland (nascut la 13 mai 1898, primul Dobermann inregistrat in Cartea de origini germana), pana la campionii ultimulul deceniu, conformatia si caracterul Dobermannului au suferit evidente schimbari.

Profilul rasei
Despre nici o rasa de caini nu circula atatea legende si atatea neadevaruri ca despre rasa Dobermann. Basmul despre Dobermannul "prefacut si agresiv, care isi ataca stapanul" este, din pacate, destul de bine ancorat in mentalitatea populara. Foarte frecvent este vehiculata si informatia falsa despre o anumita "varsta critica"- a Dobermannului. Se spune ca un Dobermann ajuns la sapte ani (sau la trei sau la patru) inebuneste. Si mai ridicola pare explicatia, asa-zis "stiintifica", a aberatiei mai inainte pomenite: chipurile, la virsta mentionata creierul patrupedului incepe sa se mareasca si, datorita presiunii exercitate de oasele craniului, nervozitatea Dobermannului atinge paroxismul!!! Lipsa de informatie si naivitatea au condus la raspandirea acestor neadevaruri. In urma unei selectii exagerate, in sensul imbunatatirii calitatilor estetice ale Dobermannului, s-a ajuns, in perioada 1900-1940, la scaderea sigurantei de sine, a rezistentei si a echilibrului psihic, in timp ce agerimea naturala s-a conservat. A rezultat astfel un procent considerabil de caini a caror agresivitate era conditionata de frica. Acesti Dobermanni, deosebit de ageri si agresivi, erau sensibii la zgomote si speriosi la un prag de excitabilitate foarte redus. Ei erau inutilizabili pentru dresaj si, uneori, muscau "din senin", lor datorandu-li-se, astfel, prostul renume pe care-l au, pe nedrept, Dobermannii de astazi. Din informatiile preluate de trei importanti crescatori de dinaintea celui de-al II-lea razboi mondial (Max Echer, Wilhelm Rommel, Walter Brungraber), aflam ca Dobermannii care au prezentat regretabilele manifestari deschise mai inainte au reprezentat, de fapt, cazuri izolate. Daca v-ati decis pentru un pui de Dobermann, trebuie sa stiti ca el este dinamic si jucaus, iar adultul este mare amator de miscare. Asadar, este o rasa absolut contraindicata persoanelor foarte comode, celor care nu pot sa aloce timp cainelui lor, ori celor care-si doresc un catel mai putin activ. Dobermannul se poate creste si in apartament (nu este un caine care sa poata fi crescut in curte, in lant), pentru el fiind esentiale plimbarile si alergarile dupa minge sau dupa bicicleta. Este foarte atasat de stapan si familie, "umanizarea" relatiei lui cu membrii familiei il va face fericit, iar familia va avea parte de numeroase satisfactii. Un dresaj minim va fructifica marea dorinta a acestui caine de a lucra, dar este necesar si pentru armonizarea relatiei cu stapanul. Un chinobog german spunea ca "lipsa de activitate inseamna ruina Dobermannului".

Standard FCI nr. 143

Aspect general: Caine de talie mijlocie, constructie puternica si musculoasa. Prin linia eleganta a corpului, pozitia dreapta si mandra, caracterul tumultuos si expresia ferma, el corespunde tipului ideal de caine mezoform.

Proportii importante: Corp aproape cuadratic. La masculi, lungimea trunchiului nu trebuie sa depaseasca inaltimea la greaban cu mai mult de 5% (la femele cu maximum 10%).

Comportament / Caracter: Dobermannul este, in mod fundamental, prietenos, pasmic, foaste atasat de familie si de copii. In selectie se promoveaza un temperament echilibrat si o treapta medie de excitabilitate. Usor de educat, lucreaza din placere, este eficient si curajos. Este foarte atent la tot ce-l inconjoara, sigur pe sine, se adapteaza circumstantelor.

Capul: craniu puternic, proportionat cu constructia corpului. Vazut de sus, capul trebuie sa fie contronic. Craniu plat, nu se bolteste intre urechi. Linia fruntii, paralela cu linia nasului, coboara spre ceafa, rotunjindu-se usor. Arcadele sunt bine dezvoltate, dar nu proeminente. Silonul median este vizibil. Creasta occipitala nu trebuie sa fie prea marcata. Privit din fata si de sus, conturul capului trebuie sa fie format din linii aproapa drepte. Usoara arcuire laterala a maxilarulul superior si a arcadelor zigomatice trebule sa fie in armonie cu lungimea totala a craniului. Musculatura capulul este puternic dezvoltata. Stop: slab dezvoltat, dar clar observabil.
Botul: puternic, adanc, bine proportionat fata de craniu. Trufa bine dezvoltata dar nu proeminenta, mai mult lata decat rotunda, cu nazi mari. Este neagra la exemplarele negre, la cele maro are o nuanta mai deachisa, corespunzatoare robei.
Buzele: Buze ferme, bine intinse pe maxilare, asigurand o inchidere perfecta a gurii; sunt intens pigmentate, iar la exemplarele maro au o nuanta ceva mai deschisa. Maxilare puternice si late.
Dentitia: Muscatura in foarfeca, 42 de dinti.
Ochii: de dimensiune medie, ovali si de culoare inchisa. La cainii maro este permisa o nuanta mai deschisa. Pleoapele acopera bine globul ocular; marginea pleoapei bordata cu cili.
Urechile: prinse sus, purtate erect si cupate la o lungime proportionala cu capul. Cele necupate trebuje sa fie de marime mijiocie si cu muchea interioara lipita de obraji.

Gatul: de lungime bine proportionata cu corpul si capul. Uscat si musculos, elegant, arcuit si purtat cu noblete.

Corpul: Greaban bine marcat (mai ales la masculi); prin inaltimea si lungimea sa determina linia descendenta a spatelui. Spate solid si scurt, musculos. Zona renala de buna lungime si bine muscularizata. La femele poate fi ceva mai lunga pentru a face loc mamelelor. Crupa de buna largime, cu musulatura putemica, este aproape imperceptibil descendenta catre baza cozii. Bine rotunjita, nu este nici orizontala,dar nici tesita. Piept de lungime si latime bine proportionate fata de trunchi. Coaste lejer arcuite. Adancimea toracelui este aproape jumatate din inaltimea la greaban. Front de buna largime si prostern bine dezvoltat si marcat. Linie inferioara net ascendenta de la stern catre bazin.
Coada: prinsa sus, cupata scurt (doua vertebre vizibile).

Membrele
Membrele anterioare: membre cu constitutie puternica. Aplomburi drepte. Omoplati bine aderenti la cutia toracica, bine indreptati catre spate, formand un unghi de 50° cu orizontala. Brat de buna lungime si bine muscularizat. Coate bine lipite de corp, niciodata indreptate in afara. Antebrat puternic si drept, bine muscularizat, de lungime bine proportionata cu ansambhul corpului. Articulatie carpiana solida. Metacarp solid: drept, vazut din fata, din lateral usor oblic (maximum 10°). Labe anterioare scurte, cu degete strans arcuite (labe de pisica) si unghii negre.
Membrele posterioare: in ansamblu, vazut din spate, datorita musculaturii puternice a bazinului, pare lat si rotunjit. Tot datorita musculaturii, coapsele, genunchi si gambele au o largime apreciabila. Membre puternice, cu aplomburi drepte. Coapsa de buna lungime si latime, puternic muscularizata. Coapsa formeaza cu orizontala un unghi de 80-85°. Articulatia genunchiului robusta, formand un unghi de aproximativ 130°. Gamba de lungime medie, proportionata cu lungimea trenului posterior. Jareti bine angulati(aproximativ 140°). Metatarsiene scurte, paralele, perpendiculare pe sol. Labe cu degete scurte, stranse si arcuite.

Miscare: Pasul este elastic, elegant, suplu, degajat si acopera mult teren. Membrele anterioare se deplaseaza in fata cat mai mult posibil. Cele posterioare dau impulsul necesar pentru amploarea si elasticitatea miscarii. Cainele paseste simultan cu membrul anterior de pe o parte si cu cel posterior de pe partea opusa. Spatele, ligamentele si articulatiile sunt rezistente.

Roba
Parul: par de acoperire scurt, tare si culcat pe piele, cu desime egala pe toata suprafata corpului. Nu este admisa prezenta subparului.
Culoare: negru sau maro, cu marcaje de fac bine pronuntate si perfect delimitate. Marcajele sunt plasate pe bot, pe obraji si sub ochi, pe gat, pe prostern (doua pete), pe metacarp si metatars, pe labe, pe fata interna a coapselor, in jurul anusului si pe proeminenta feselor.

Talia si greutate: Masculi: inaltimea 68 - 72 cm, greutatea 40-45 kg. Femele: inaltimea 63 - 68 cm, greutatea 32 - 35 kg.

Defecte:
Defecta frecvente: Aspect general: dimorfism sexual slab marcat, lipaa de substanta, exemplar prea usor, exemplar prea greu, prea inalt pe picioare, osatura slaba. Cap: prea puternic, prea ingust, prea lung,stop puternic marcat sau prea sters, craniu boltit, mandibula slab dezvoltata, ochi rotunzi,ochi proeminenti sau prea adanciti in orbite, ochi de culoare deschisa, obraji proeminenti,buze flasce, comisura buzebor evazata, urechi prinse prea sus sau prea jos. GAT: scurt sau prea lung (dizarmonic),acoperit cu piele cutata, gat excesiv arcuit (gat de cerb). Trunchi: spate moale, crupa tesita, spate inseuat, spinare de crap, coaste plate, piept insuficient coborat sau prea ingust, spate prea lung, piept insuficient dezvoltat, coada priasa prea sus sau prea jos, linie inferioara insuficient ascendenta sau prea ascendenta (tip ogar). Membre: angulatii prea inchise sau prea deachise, coate iesite in exterior. Pozitia si lungimea oasebor si articulatiilor incompatibile cu prevedenile Standardului, defecte de aplomb, degete insuficient dezvoltate, degete rasfirate, unghii de culoare deachisa. Roba: Marcaje si pete de foc prea deachise sau insuficient delimitate, de culoare neomogena, masci de culoare prea inchisa, pete prea negre pe membre, pete prea slab marcate sau prea intinse pa piept, par lung, moale, par ondulat, zone depigmentate, par zburlit (mai ales pe trunchi), subpar vizibil. Comportament/caracter: absenta echilibrului psihic, nivel de excitabilitate prea crescut sau prea scazut. Talie: o abatere de ±2 cm scade califiativul cu o treapta. Aluri: mers neregulat, sacadat, in buiestru, pas scunt.
Defecte eliminatorii: Aspect general: lipsa marcata a caracterelor sexuale. Ochi: galbeni, heterocromie. Dantura: prognatism, muscatura in cleste, dinti lipsa. Roba: pete albe, par evident mai lung, par ondulat, par foarte ran sau zone alopecice. Caracter: caine sperios, nervos, sau agresiv. Talie: abatere mai mare de ± 2 cm.

Nota: Masculii trebuie sa aiba doua testicule evidente, normal dezvoltate si complet coborate in scrot.